Primăria Municipiului Gherla

Localități în administrație: Baita, Hasdate, Silivaş

Municipiul Gherla este situat în nord-vestul Podisului Transilvaniei, pe malul drept al Someşului Mic, în zona de contact dintre Câmpia Transilvaniei şi Podişul Someşan, la aprox. 47 gr. lat. nordică şi 24 gr. long. estică, la o altitudine de 253 m f.n.m. Municipiul Gherla se aflã în judeţul Cluj, la o distanţă de 45 km faţă de Cluj-Napoca şi de 15 km faţă de Dej, pe drumul naţional DN 1C. 40 O variantă a originii toponimicului derivă din cuvântul latin “gerula” ce înseamnă “perceptorat de dări”. Este acceptat că toponimicul "Gherla" poate deriva și de la apelativul hidronimic "grle"=vad, în limba slavă veche
Vecinătăţi – cea mai mare parte a oraşului actual, se întinde pe a două terasã a Someşului Mic, pânã sub Dealul Cãrãbãi (7 Cruci), iar spre vest, zona locuitã, coboarã pe prima terasã şi chiar spre lunca Someşului Mic. Valea râului, destul de largã în acest loc, este încadratã la est de o prelungire a dealurilor Sicului, iar spre vest de Dealul Zapodie, ramificaţie a zonei de dealuri clujene; spre sud şi nord, valea Someşului Mic se deschide larg, uneori, în zile senine putându-se vedea pe linia orizontului de la miazãnoapte, culmile Munţilor Ţibles. La nord Gherla se învecinează cu satele Mintiu Gherlii, Petrești și Bunești, la sud cu Hășdate, Silivaș, Livada, iar la est cu Fizeșu Gherlii, Bonț și Nicula. Teritoriul Gherlei, aflat în zona îmbinãrii Câmpiei Transilvaniei cu Podişul Someşan, într-un mediu geografic favorabil existenţei şi dezvoltãrii unor comunitãti umane, a fost locuit din cele mai îndepãrtate timpuri fãrã întrerupere, aşezarea fiind o dovadã a unei continuitãti permanente, incontestabile. Oraşul este străbătut de râul Someşul Mic care izvoreşte din munţii Bihorului, de unde îşi adună Someşul Cald şi Someşul Rece care confluează în amonte de Cluj-Napoca. Localităţile aflate în administraţie- Băiţa, Haşdate, Silivaş Reţeaua hidrografică Axa principalã o constituie râul Someşul Mic, care izvorăşte din munţii Bihorului, de de unde îşi adună apele Someşul Cald şi Someşul Rece, care confluează în amonte de Cluj-Napoca. Panã la Gherla îsi îmbogăţeşte apele cu văile Borsei, Gãdãlinului, Lujerdiului, Alunişului, Bãiţei. În aval, primeşte apele vãii Fizeşului. De asemenea, Gherla este străbătută de canalul Morii, care derivă din Someş, şi care în aval se varsă din nou în acesta. Băile Băița conțin o serie de resurse hidrominerale, reprezentate prin acvifere preponderent clorosodice dar şi cu un conţinut sulfuros.
Clima
Se încadreazã în tipul climatului temperat de dealuri, fãrã o influentã mare a maselor de aer oceanice, dar influentata de orientarea vailor. Exista fenomenul inversiunii temperaturilor care provoaca uneori îngheturi tarzii primavara si brume timpurii toamna
Solurile
Se caracterizează printr-o mare fertilitate. Cel mai rãspandit tip de sol este cel aluvionar, din grupa solurilor azonale, care este bogat în humus şi care a favorizat dezvoltarea grãdinãritului
Vegetaţia
Vegetația este formată în majoritate din specii ierboase, fiind dominată de graminee. Astfel, prin păşuni întâlnim bulbucii, în zona arabilã creşte pirul, iar în locurile umede izma, papura şi lintita. Primăvara pitorescul locului este completat cu: ghiocei, lãcrimioare, toporaşi etc. În partea de nord se află Pădurea Morii formată preponderent din stejari, carpeni, aluni, etc. În centrul Gherlei, în partea vestică se află un în parc unde cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa și două exemplare de Gingobiloba, considerate monumente ale naturii. Parcul este denumit și Grădina Elisabeta